luni, 30 aprilie 2012

Cavalerii secolului XX

Cavaleri ai secolului XX

autor: FrontPress 30.04.2012
Legiunea Arhanghelului Mihail (LAM) a reprezentat poate unicul fenomen românesc care a bulversat societatea noastră de la naşterea sa până în zilele noastre, fenomen ce a generat admiraţie şi frică chiar şi în anii de moarte clinică a legionarismului, adica în anii dictaturii proletare.
În perioada comunistă (1948-1989) şi în perioda liberal-comunistă (1989 până în prezent) legionarilor le-au fost atribuite multe “calităţi”, de la criminali, barbari, pungaşi până la psihopaţi, extremişti, fanatici. În special în perioada comunistă nici un efort nu a fost prea mare pentru a discredita LAM şi pentru a falsifica acest fenomen care, oricât şi-ar fi dorit comuniştii şi oricât îşi doresc pseudo-democraţii de astăzi, a fost un fenomen de avengură compus din intelectuali, muncitori, preoţi, ţărani, militari, nobili, femei şi bărbaţi care au sprijinit mişcarea nu din interese personale sau calcule politice, ci pentru că credeau cu adevărat în propunerea Legiunii.
Mişcarea Legionară a fost gândită şi construită plecând de la etica, principiile şi viaţa creştină. În perioada interbelică la fel ca şi astăzi, decadenţa societăţii era evidentă, astfel că pentru legionari doar reîntoarcerea la valorile creştine autentice era singura soluţie de redresare şi remoralizare a societăţii, iar această remoralizare nu era posibilă decît prin exemplu personal şi prin inevitabila implicarea în viaţa politică. Politica era pentru legionari nu un mijloc de îmbogăţire sau de avansare în societate, ci o modalitate prin care puteau răspândi eficient mesajului lor.
Acest mod de a concepe viaţa şi politica a făcut ca legionarii să îşi creeze inamici puternici, în special bancherii şi politicienii de profesie. Aceşti inamici au combătut din răsputeri Mişcarea Legionară, folosind crima şi persecuţiile de tot felul pentru a elimina pe legionari. Aceştia din urmă au căzut uneori pradă tentaţiei de a răspunde cu aceeaşi monedă, mai ales după asasinarea lui C.Z. Codreanu şi a primei elite legionare. Bilanţul crimelor este net favorabil inamicilor mişcării care au ucis mii de legionari fără a fi condamnaţi sau măcar blamaţi, pe când legionarii au fost şi sunt descrişi ca cei mai mari criminali.
Un element deosebit de interesant al legionarismului era profunda religiozitate a membrilor mişcării, fapt care duce cu gândul la ordinele cavalereşti care au existat in Europa medievală. C.Z. Codreanu considera rugăciunea elementul decisiv al oricărei victorii, iar creştinismul temelia pe care neamul românesc s-a născut şi dezvoltat de-a lungul veacurilor, astfel că stoparea răspândirii ateismului comunist devenea principala misiunea a mişcării. „Să nu se uite că noi, poporul român, stăm aici, pe acest pământ prin voia lui Dumnezeu şi binecuvântarea Bisericii Creştine. În jurul altarelor bisericilor, s-a aflat adunată de mii de ori în vremuri de bejenie şi restrişte, întreaga suflare românească de pe acest pământ, cu femei, copii şi bătrâni, cu conştiinţa perfectă a ultimului refugiu posibil. Şi astăzi stăm gata să ne adunăm, poporul român, în jurul altarelor, ca-n vremuri de mari primejdii, pentru ca îngenuncheaţi, să căpătăm binecuvântarea lui Dumnezeu”. (C.Z. Codreanu – Cărtica şefului de cuib)
În susţinerea ideii din paragraful anterior vine unul dintre textele lui Juliu Evola referitoare la Mişcarea Legionara. Traducerea îmi aparţine.
„Este un fapt că, printre noile mişcări naţionale se regăsesc diverse motivaţii care prezintă analogii cu concepţiile ordinelor medievale. Nu se poate nega, de exemplu, că în Italia şi în Germania se doreşte formarea tineretului după un stil de viaţă care are simultan un caracter războinic şi unul ascetic [...].
O realizare integrală în acest sens întâlneşte totuşi, atât în Italia cât şi în Germania, dificultăţi datorate faptului că nu mai există condiţiile unei civilizaţii precum cea din perioda medievală. Noile ordine se nasc sub semnul unui decis naţionalism, secondat de o mistică care nu coincide cu religia dominantă a cărei natură este universalistă şi supranaţională. În Germania situaţia este şi mai dificilă atât datorită schismei religioase, adica datorită pluralităţii de confesiuni religioase, cât şi datorită tendinţelor rasial-păgâne care sunt contrare creştinismului, fără însă a putea dispune de adevărate principii şi de o autentică tradiţie spirituală.
O mişcare care prezintă aceste tendinţe, ale unui nou ordin, foarte interesantă şi puţin cunoscută, este mişcarea legionară românească a aşa-ziselor Gărzi de Fier, condusă de Corneliu Codreanu. Aceasta a luat naştere în 1927, a dat naşterea la rândul ei unor diverse partide politice, ultimul dintre ele numit Totul pentru Ţară a fost dizolvat chiar de Codreanu din motive pe care le vom prezenta mai încolo. Caracteristica acestei mişcări stă în premizele sale religioase. Această mişcare se prezintă ca o mişcare de renaştere naţională şi în acelaşi timp ca o tendinţă de a relua într-o formă vie spiritualitatea proprie a religiei ortodoxe. Şi cum această religie este articulată naţional, asemenea tendinţe nu întâlnesc obstacolele proprii altor naţiuni. Este de notat că reprezentanţii oficiali ai religiei româneşti, aşa cum des se întâmplă, nu conservă decât forma şi se regăsesc deseori despărţiţi de cei care trăiesc spiritul; şi exemplul cel mai elocvent stă în faptul că actualul Patriarh conduce un Cabinet dorit de rege, a cărui ostilitate faţă de Garda de Fier este cunoscută tuturor.
Elementul religios, înălţat până la exigenţa de a crea un om nou şi conectat unor precise forme de practică ascetică constituie nucleul central al legionarismului românesc. Astfel, pentru mulţi este surprinzător faptul că peste 600.000 de oameni – căci acesta este mai mult sau mai puţin numarul la care se ridică discipolii lui Codreanu – practică sistematic nu doar rugăciunea, dar şi postul: legionarii trebuie să ţină 3 zile pe săptămână post negru, ceea ce înseamnă să nu mănânce, să nu bea, să nu fumeze.
Chiar Codreanu, într-o discuţie avută cu el, ne-a explicat sensul acestei discipline în urmatorii termeni: trebuie asigurată absoluta supremaţie a spiritului asupra corpului şi postul este unul din mijloacele cele mai eficace pentru aceasta; slăbirea constrângerilor impuse de partea naturală a fiinţei umane crează în schimb condiţiile cele mai favorabile pentru evocarea forţelor invizibile, forţelor din văzduhuri, evocare ce se realizează prin intermediul rugăciunii şi a ritului. Şi aceste forţe – adaugă Codreanu – indiferent de ceea ce gândesc spiritele pozitiviste au în orice încercare şi în orice luptă o parte cel puţin la fel de decisivă ca şi forţele vizibile, materiale si pur umane.
În interiorul mişcării legionare a lui Codreanu există un fel de miliţie de asalt care cuprinde circa 10.000 de oameni şi care se numeşte Moţa-Marin, acestea fiind numele celor doi capi legionari români căzuţi în lupta antibolşevică din Spania. Pentru membrii acestui corp se aplică celibatul – o altă trăsătură comună cu anticele ordine cavalereşti. Explicaţia pe care Codreanu a dorit să ne-o dea, este, în primul rând, că cine este pregătit sa înfrunte în orice moment moartea este bine să nu aibă legături de familie; în al doilea rând, el a distins pe cei a căror vocaţie trebuie să fie victoria şi gloria, de cei care aparţin efectiv lumii şi au ca ţel prosperitatea, bunăstarea şi plăcerea. De aceea – altă trăsătură caracteristică–, şefii legionarismului românesc fac şi jurământul de sărăcie, aceştia nefrecventând nici reuniuni, nici teatre, nici dansuri, nici cinematografe”.(Corriere Padano, 14 aprilie 1938, în La tragedia della Guardia di Ferro, pp. 23-24)
Pentru a demola un alt mit referitor la LAM doresc să închei cu un pasaj referitor la viziunea legionară despre societate şi puterea în stat:
“Niciodată Mişcarea Legionară, pentru a birui, nu va recurge la ideea de complot sau de lovitură de stat. Consider aceasta ca o prostie. Mişcarea Legionară nu poate birui decât odată cu desăvârşirea unui proces interior de conştiinţă a Naţiunii Române. Când acest proces va cuprinde pe majoritatea Românilor şi se va desăvârşi, biruinţa va veni automat, fără comploturi şi fără lovituri de stat”. (C.Z. Codreanu – Circulara nr. 58, 26 februarie 1937) De Remus Tanasa – Foaie Nationala
H

Controverse

Controverse legate de estetica si simbolistica statuii Imparatului Traian din Bucuresti

autor: FrontPress 30.04.2012
Primarul General, Sorin Oprescu, a participat, duminică, la dezvelirea statuii împăratului Traian a sculptorului Vasile Gorduz, amplasată de municipalitate pe treptele exterioare ale Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).
Realizarea statuii împaratului Traian s-a încheiat la iniţiativa Primăriei Capitalei şi la recomandarea academicianului Răzvan Theodorescu, iar amplasarea acesteia pe Calea Victoriei face parte dintr-o operaţiune amplă de amenajare a spaţiilor publice, din cadrul programului “Calea Victoriei-traseu cultural”, informează municipalitatea.
Primarul general a arătat că prezentarea simbolică a împăratului Traian, cu elementele artistice elocvente ale simbolurilor dacice, pe care maestrul Vasile Gorduz a realizat-o, este o împlinire a proiectului pe care l-a început în urmă cu doi ani, pornind de la Piaţa Roma. Edilul şef a adăugat că alte elemente de design urban şi monumental vor împodobi în următoarea perioadă zona Centrului istoric.
La rândul său, academicianul Răzvan Theodorescu a arătat importanţa simbolisticii monumentului împăratului Traian, care realizează “întâlnirea între latinitate şi creştinism, cei doi piloni ai poporului român”. “Vom avea, de-acum, pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, un simbol al naţiunii noastre. Metafora aceasta îl reprezintă pe cel mai longeviv împărat roman, pe cel mai iubit împărat roman, pe Optimus Princeps, care înseamnă «fruntaşul cel mai bun»”, a declarat Răzvan Theodorescu.
Ce face Muzeul Naţional de Istorie cu “cadoul” Primăriei
Statuia “Traian” a sculptorului Vasile Gorduz, amplasată de Primăria Capitalei pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, e subiectul unei dispute între cele două instituţii, directorul muzeului, Ernest Oberländer Târnoveanu, declarând, în 11 aprilie, că lucrarea “nu va sta multă vreme” acolo.
Deşi a fost montată pe treptele muzeului încă din noiembrie anul trecut, statuia a fost acoperită cu folie şi nu a fost vernisată până duminică.
Directorul MNIR, Ernest Oberländer Târnoveanu, afirma că este “un cadou” de la Primărie, care “nu va sta multă vreme”, fără a preciza însă ce intenţionează să facă în acest sens. El preciza, însă, că statuia a fost instalată legal în faţa muzeului, cu toate avizele necesare, inclusiv al Comisiei Monumentelor de For Public a Ministerului Culturii.
Pe de altă parte, directorul MNIR aprecia că “sculptura este controversată”. “Unii o consideră monstruoasă, alţii, ridicolă”, spunea Târnoveanu, adăugând că “este foarte greu să îi aduci pe toţi la un numitor comun când vine vorba de arta contemporană”. El afirma că statuia – realizată de sculptorul Vasile Gorduz – îl reprezintă pe împăratul Traian cu o lupoaică, ce face trimitere şi la stindardul dacic, reprezentând mitul genezei daco-romane a poporului român.
Mihai Oroveanu: “Cred că oamenii ăştia l-ar refuza şi pe Brâncuşi”
La rândul său, Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) şi preşedintele Comisiei Monumentelor de For Public, declara, precizând că îşi exprimă părerea personală, că statuia lui Vasile Gorduz “este o lucrare foarte frumoasă şi stă acolo foarte bine”.
Oroveanu asusţinea că statuia de la MNIR face parte dintr-un tiraj de trei lucrări realizate de artist, din care un exemplar se află la Sevilla, iar celălalt la Roma, în faţa Accademia di Romania. “Mi se pare un lucru pozitiv că se găseşte una şi la Bucureşti”, declara Oroveanu, confirmând la rândul său că a auzit “oameni care s-au manifestat împotriva ei”. “Este o lucrare foarte modernă, a unuia dintre cei mai buni sculptori ai noştri, de un profesionalism impecabil. (…) Cred că oamenii ăştia l-ar refuza şi pe Brâncuşi în zilele noastre”, sublinia Oroveanu, apreciind că în România nu există, în general, un exerciţiu în a aprecia sculptura de calitate, dovadă stând mai multe lucrări din spaţiul public.
Vasile Gorduz (1931 – 2008) a fost un cunoscut sculptor român şi profesor universitar la catedra de sculptură a Universitaţii Naţionale de Arte din Bucureşti.
Monumentul lui Gorduz cântăreşte 500 de kilograme
Monumentul lui Gorduz are o înălţime de 2,15 metri, transpus în material definitiv bronz, îl reprezintă pe împaratul Traian, simbol al latinităţii poporului român, în postura impunătoare, stând în picioare şi ţinând în braţe Lupoaica Romei – element reprezentativ. Masa totală a lucrării e de aproximativ 500 de kilograme. Costul lucrarii a fost de 200.000 de lei (TVA inclus).
Artistul plastic Vasile Gorduz (1931-2008) a fost absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Statuia lui Traian, amplasată pe malul Guadalquivirului, la Sevillia şi cea a lui Eminescu, amplasată într-o piaţă din Montreal, sunt lucrări ale lui Gorduz. De pe Gandul
«

Opriti atrocitatile

Opriti atrocitatile impotriva detinutilor politici palestinieni din inchisorile israeliene!

autor: FrontPress 30.04.2012
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR) împreună cu membrii ai comunității palestiniene din România şi alte ONG-uri românești, vă invită să participați la protestul organizat împotriva atrocităților din pușcăriile israeliene. Adunarea publică va avea loc Joi 3 mai 2012 între orele 12-14 pe trotuarul de vis-a-vis (trotuar parc) de sediul Ambasadei Israelului din București, Piața Unirii.
Susținem greviștii foamei, deținuții politici palestinieni. Autoritățile au fost anunțate legal.
Amintim că aproximativ 1.200 de deţinuţi palestinieni au intrat de marţi 17.04.2012 în greva foamei şi alţi 2.300 au refuzat să fie hrăniţi vreme de 24 de ore, au anunţat serviciile penitenciare israeliene, citate de France Presse.
„Marcarea Zilei prizonierilor este diferită în acest an pentru că condiţiile de detenţie din închisorile israeliene s-au înrăutăţit”, a explicat ministrul palestinian al prizonierilor, Issa Qaraqae. “Pe de altă parte, Israelul urmează să îl elibereze în cursul după-amiezei pe responsabilul unui grup radical jihadist, Khader Adnan, care a făcut recent o grevă a foamei record de 66 de zile, după ce a fost menţinut în detenţie administrativă, fără a fi inculpat. Poporul nostru va continua să lupte până la eliberarea tuturor deţinuţilor”, a asigurat el.
Exemplul lui Khader Adnan i-a inspirat şi pe alţi deţinuţi palestinieni, care au început greve ale foamei în ultimele săptămâni. Peste 4.700 de palestinieni sunt deţinuţi în Israel, conform Clubului prizonierilor palestinieni, majoritatea din motive de securitate şi ispăşind pedepse cu închisoarea pe viaţă, informează Agerpres.
Președinte APADAR – Ene Viorel
Tel. 0766.482.999
«

duminică, 29 aprilie 2012

Ce ajuta creierul?

De ce mersul la sala ne poate ajuta creierul?

autor: FrontPress 30.04.2012
Pentru a ne proteja creierul de efectele îmbătrânirii, s-ar putea să fie nevoie să ne sporim masa musculară.
Un nou studiu a reliefat faptul că exerciţiile fizice care întăresc muşchii pot ajuta la încetinirea declinului mental, îmbunătăţind, totodată, performanţele cognitive.
Studiul a fost realizat de cercetători din Canada şi SUA pe un eşantion de 86 de femei care se confruntau cu deficienţe cognitive minore, dar care pot duce, în timp, la demenţă.
Pacientele, a căror vârstă varia între 70 şi 80 de ani, au fost împărţite în două grupuri. Un grup a urmat un antrenament de forţă, folosind gantere şi echipamente de sală, iar celălalt grup a făcut parte dintr-un program de exerciţii cardiovasculare bazat pe plimbărin în aer liber. Un alt grup, de control, a fost format din femei care au realizat exerciţii rudimentare pentru echilibru şi tonifiere.
După şase luni, femeile din primele două grupuri a-au descurat mult mai bine la o serie de teste mentale, comparativ cu grupul de control. Însă participantele din grupul care a urmat programul de forţă au arătat o îmbunătăţire majoră a răspunsurilor la anumitte sarcini mentale care implică funcţii executive.
“Funcţia executivă implică gândirea complexă. Ea reprezintă capacitatea de a lua decizii, de a realiza mai multe sarcini concomitent şi de a face planificări”, a explicat dr. Liu-Ambrose, implicat în studiu. Acest tip de exerciţii tind să implice un efort mental mai susţinut prin simplul fapt că ne monitorizăm în mod constant pentru a verifica dacă le facem aşa cum trebuie. În schimb, mersul este un act automat care nu presupune feedback.
Mai mult, sporirea masei musculare conduce la creşterea nivelului sangvin al hormonului numit IGF-1 (Insulin Growth Factor-1), proces ca poate fi benefic pentru creier. Dr. Teresa Liu-Ambrose speculează chiar că IGF-1 ar putea favoriza creşterea şi diferenţierea neuronilor, îmbunătăţind funcţionarea creierului. De pe Descopera
Ho

PDL si USL

“PDL si USL fura prin rotatie”: Miting si la Arad impotriva FMI si a clasei politice actuale (FOTO)

autor: FrontPress 29.04.2012
Urmând exemplul camarazilor bănăţeni care au organizat sâmbătă un marş împotriva clasei politice şi a “guvernului FMI”, filiala Noii Drepte din Arad a ieşit duminică pe străzile oraşului pentru a protesta faţă de situaţia în care a ajuns România după aproape 23 de ani de la căderea comunismului.
Cei circa 50 de naţionalişti au dorit să atragă atenţia arădenilor cu privire la colonialismul financiar practicat de marele capital internaţional şi de obedienţa politicienilor români în faţa creditorilor externi. Printre scandările preferate ale manifestanţilor au fost lozincile “PDL si USL fură prin rotaţie”, “Afară, afară cu Banca Mondială” şi “Jos Guvernul FMI”.
 Acţiunea de stradă a fost precedată de o conferinţă de presă desfăşurată la Casa Sindicatelor, invitatul principal fiind liderul naţional al Noii Drepte, avocatul Tudor Ionescu.
De remarcat este faptul că oricât de mult au întors reporterii întrebările pe toate feţele, din multele răspunsuri nu a răzbătut nici cea mai mică urmă de extremism, şovinism sau xenofobie, “hibe” de care sunt acuzaţi reprezentanţii Noii Drepte, recunosc cei de la Arad Online.  Concluzia naţionaliştilor a fost aceea că poporul român nu mai poate aştepta salvare din partea nimănui, decât de la sine însuşi, prin muncă, stoicism, lepădarea de tot ce înseamnă corupţie sau egoism şi, mai ales, prin credinţă faţă de Dumnezeu, neam şi ţară. Sursa: FrontPress.ro
H

ADIO LIBERTATE ?

Adio libertate? CISPA, ACTA Made in USA

autor: FrontPress 29.04.2012
Proiectul Legii de Colaborare si Protectie in domeniul Cyber-Securitatii (CISPA) a trecut de Camera Reprezentantilor din Statele Unite. Opozantii proiectului considera ca aceasta lege va impune cenzura Internetul. CISPA a primit 248 de voturi pro si 168 de voturi contra, informeaza Wired.
Printre cei care sustin aceasta lege se numara si mari companii IT, precum Microsoft, Facebook, AT&T, Verizon si Oracle.
Actul normativ le va permite furnizorilor de Internet sa ofere informatii legate de abonatii lor celor de la Departamentul de Securitate Interna si Agentia Nationala de Securitate, in cazul in care sunt identificate amenintari in securitatea spatiului cibernetic.
Acestia nu vor mai ascunde identitatea clientilor, atunci cand sunt identificate unele amenintari, care includ virusi sau site-uri de phishing, si nu vor mai avea nevoie de hotarari judecatoresti pentru a oferi acest date autoritatilor americane. De asemenea, furnizorii de servicii de internet vor putea face in mod liber intre ei schimb de informatii.
Criticii acestui proiect sustin ca legislatia americana actuala este atat de vaga, incat aproape orice activitate pe internet ar putea fi monitorizata sau cenzurata in numele cyber-securitatii.
Daca legea va trece si de Senat, Casa Alba va decide daca o va aproba sau o va respinge.
Un alt proiect controversat este si Acordul comercial de combatere a contrafacerii (Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA), a carui ratificare a fost suspendata, in februarie, de catre Uniunea Europeana, fiind trimis Curtii Europene de Justitie.
Negociat intre Uniunea Europeana, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic si Elvetia, ACTA urmareste sa combata contrafacerea in sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descarcate ilegal de pe Internet.
Inca de la anuntul din ianuarie privind semnarea sa, ACTA a starnit critici dure si chiar proteste in strada. De Constantin Pescaru – Ziare.com
«