sâmbătă, 31 decembrie 2011

Happy nev year !

La Multi Ani 2012 !!!!!

Opozitia vinovata de crimele comunismului

Noua Constitutie NATIONALISTA a Ungariei: Opozitia vinovata de crimele comunismului

autor: FrontPress 31.12.2011
Partidul Fidesz, al premierului conservator Viktor Orban, a reuşit să impună vineri în parlamentul de la Budapesta o modificare a Constituţiei, care face Partidul Socialist (MSZP) responsabil retroactiv de crimele comise de fostul partid unic din care provine, relatează AFP. Legea fundamentală a ţării, adoptată graţie majorităţii de două treimi de care dispune Fidesz în parlament şi care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012, a fost intens criticată de diverse organisme internaţionaliste liberale şi stângişte pentru “accentele naţionaliste”.
Din prima zi a anului 2012 MSZP, partid învingător în alegerile din 1994, 2002 şi 2006, va fi considerat oficial vinovat de atrocităţile fostului regim comunist. În textul legii este prezentată o listă lungă de învinuiri, precum „suprimarea tinerei democraţii ungare la încheierea celui de-al doilea război mondial cu sprijin sovietic, moartea unor cetăţeni, îndatorarea ţării, munca forţată şi torturarea unor cetăţeni, discriminarea persoanelor după originea lor şi după simpatiile lor politice, spionarea vieţii private”.
MSZP şi predecesorul său, Partidul socialist muncitoresc ungar (MSZMP), sunt considerate responsabile şi de eşecul revoltei din 1956 şi de „teroarea” care a urmat, scrie cotidianul Evenimentul Zilei. Partidul socialist este calificat drept „organizaţie criminală”, ai cărei lideri au „o responsabilitate ce nu se va disipa niciodată”. „MSZP împarte această responsabilitate în calitate de moştenitor al patrimoniului MSZMP, graţie legăturilor personale care au asigurat continuitatea” între cele două entităţi, afirmă noua Lege fundamentală.
Deputaţii MSZP şi cei ai LMP (Verzi-stânga) n-au participat la sesiunea parlamentară de vineri, exprimându-şi astfel opoziţia faţă de textele adoptate, transmite Agerpres.
Ironie a sorţii: foste cadre ale regimului comunist sunt astăzi membri ai Fidesz. Printre aceştia se numără şi doi foşti membri ai Comitetului Central al Partidului comunist, Matyas Szüroes şi Imre Pozsgay, care se aflau azi printre invitaţii de onoare al Fidesz în parlament.
În noua Constituţie şi-au găsit locul şi noţiuni tradiţionaliste precum menţionarea rădăcinilor creştine ale ţării. Deasemenea sunt amintiţi etnicii maghiari de peste hotare, căsătoria este definită ca o uniune dintre un bărbat şi o femeie şi datoria publică va fi limitată la 50 la sută din Produsul Intern Brut.
Control politic sporit asupra Băncii Centrale
Parlamentul ungar a mai adoptat vineri şi controversata lege privind reformarea Băncii Centrale a Ungariei (MNB), care măreşte influenţa guvernului lui Viktor Orban asupra acestei instituţii, ignorând criticile Uniunii Europene, ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), notează AFP. Legea a fost adoptată cu 293 voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere, datorită majorităţii de două treimi de care dispune în legislativ partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban, informează Agerpres.
Reforma Băncii Centrale a Ungariei îi retrage preşedintelui acesteia prerogativa de a-şi alege adjuncţii, al căror număr creşte de la doi la trei şi care vor fi numiţi de acum înainte de şeful guvernului.
Consiliul monetar al MNB, care decide politica privind rata dobânzii, se va lărgi de la şapte la nouă persoane, iar cei doi membri externi suplimentari vor fi, ca alţi patru, numiţi de parlament, deci de Fidesz. Cel de-al treilea şi nou adjunct a fost deja calificat drept ‘comisar politic’ de către guvernatorul MNB, Andras Simor, care nu este agreat de Viktor Orban din cauza politicii sale privind rata ridicată a dobânzii.
În prealabil, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, îi ceruse la începutul lunii premierului ungar să retragă proiectele de lege privind reforma Băncii Centrale şi stabilitatea financiară. Sursa: FrontPress.ro
«

"Paranormalul este normal"

Djwhal Kull “"Paranormalul este normal"”



Djwhal Khul aici. Tashi Delek.
Bine. În esenţă, 2012 este anul spiritualității, paranormalului şi salturilor cuantice. Acesta este un an bisect, dar mai mult cosmic vorbind cu o mulţime de salturi cuantice, în special în progrese spirituale.
Deci, aceia dintre voi luminați într-un oarecare grad, la acest punct vor câştiga furtunos şi cei care caută doar iluminarea se vor deplasa, de asemenea, foarte repede.
Vreau să abordez paranormalul pentru un moment, deoarece suntem în prezent sub influenţa unei luni foarte psihice iar Luna este în semnul Peștilor. Aceasta adaugă mai multă activitate psihică. Deci, visele devin foarte bogate şi pline. Şi chiar cu două nopţi în urmă, una sau două nopţi în urmă, visele devenind foarte elaborate, lungi, detaliate, v-au făcut să vă amintiți mai mult decât de obicei un vis ,sau să adormiți și să visați din nou şi iar să adormiți și să visați din nou.

Deci, activitatea paranormală este în mod natural sporită în acest moment, din cauza direcției în care mergem în Univers. Mai multe informaţii în primul trimestru de Previziuni pentru 2012 (http://www.terrinewlon.com/audio_downloads.php ) dacă doriţi înterpretarea a ceea ce vine şi ce este probabil pentru aproape fiecare zi.
În special, am terminat  o perioadă de timp destul de obositoare care s-a încheiat în 28 decembrie. Acum avem o perioadă de timp, cu multe intuiții, pentru a rezolva problemele literalmente pentru totdeauna și nu pentru a le ascunde și  pune sub covor până când ies din nou la suprafață. Deci folosiţi această perioadă de timp pentru acest efect maxim.
Şi acum paranormalul. Vreau să-l abordez un pic. Cei mai mulţi oameni sunt încă speriaţi de el. Si sper că acest lucru, va deveni văzut într-un mod bun, ca o modalitate în care apare lumina, sau îngerii, sau animalele de companie care au trecut pe cealaltă parte, sau poate ca o vizită a unei rude iubite, ca un lucru văzut ca un rezultat pozitiv.
Nu pasionați de filmele întunecate şi de televiziune şi de ce nu şi de cărţile care arată energiile malefice sau înfricoşătoare, negative ale paranormalului. E într-adevăr nevoie să lucrăm la acest lucru pentru a-l aduce în domeniul pozitiv, pentru ca Omenirea să nu se teamă de el, pentru că se întâmplă tuturor, în special copiilor mici,  animalelor de companie, şi celor cu tendinţe psihice mai puternice.
Bine. Deci, îmbrăţişați anul 2012. Îmbrăţişaţi paranormalul ca noua normalitate şi Bucuraţi-vă!
Ca întotdeauna, vă mulţumesc şi dragostea mea pentru voi,
Djwhal Khul
Canalizat de către Rev Terri Newlon
www.TerriNewlon.
http://lumina-lumii.blogspot.com/

vineri, 30 decembrie 2011

Soldatii americani dependenti de ETNOBOTANICE

Tot mai multi soldati americani dependenti de ETNOBOTANICE

autor: FrontPress 31.12.2011
Autoritatile romanesti incearca de luni de zile sa diminueze consumul asa-ziselor “droguri legale” in randul tinerilor care au ajuns cu sutele la spitalele din marile orase. Se pare insa ca “vanatori de vise” se gasesc destui si in armata SUA, tot mai multi soldati americani devenind dependenti de un amestec pe baza de plante, foarte popular in randul trupelor, denumit “Spice”, care amplifica efectele produse de marijuana, poate da halucinatii si creaza dependenta. Drogul poate fi letal in cazul administrarii de supradoze.
Conform Associated Press, abuzul de droguri este o problema serioasa in randul trupelor americane iar oficiali militari de la Washington au lansat un program de identificare al celor care consuma droguri, ceea ce a dus la anchetarea a mai mult 1.100 de utilizatori doar in 2011, conform datelor oficiale.
In aceste conditii, se pare ca soldatii s-au reorientat spre variantele etnobotanice, nedepsitabile pana anul acesta in urma testelor standard de urina si mai usor de procurat datorita faptului ca multe nu sunt incluse in categoria drogurilor ilegale, desi efectele sunt similare. Aceste produse sunt disponibile pe Internet si au devenit extrem de populare in ultimii ani.
Pentagonul tine insa sa precizeze de fiecare data ca armata SUA are o politica de “toleranta zero” fata de consumul de droguri, indiferent de natura acestora. Conform statisticilor militare, doar anul acesta numarul celor cercetati pentru consum de etnobotanice a depasit 700, comparativ cu doar 29 in urma cu doi ani. Fortele aeriene au sanctionat disciplinar aproape 500 de aviatori consumatori de “Spice” si alti peste 100 de soldati au fost internati pentru dezintoxicare, dupa ce viata le-a fost pusa in pericol de consumul de etnobotanice. Sursa: FrontPress.ro
«

Is Victoria Beckham's Hebrew tattoo kosker?

Posted in : Celebrity Tattoos

(added last year!)


Is Victoria Beckham’s Hebrew tattoo kosher?From the nape of her neck to just below her collarbone, Victoria Beckham has a famous line of Hebrew scripture inked onto her skin: “Ani ledodi vedodi li haro’eh ba’shoshanim.”

The verse, from the Hebrew poem Shir Ha’shirim, or in English, Song of Songs, means “I am my beloved’s and my beloved is mine, who grazes among lilies.” Beckham’s Jewish-inspired body art (her husband, soccer star David Beckham identifies as “half Jewish” since his maternal grandfather was Jewish) was noted in a recent New York Times profile of Mrs. Beckham and her burgeoning fashion line.The brief skirt she wore for her interview was demurely balanced by a cropped Alaïa cardigan that revealed nothing more brazen than a line of Hebrew scripture tattooed at the base of her neck: “I am my lover’s and my lover is mine,” meant to cement her marriage bond, which has survived numerous allegations of Mr. Beckham’s infidelities.

There is a well-known Jewish taboo regarding tattoos – namely, that Jews shouldn’t get them—which makes the idea of a Hebrew tattoo seem nothing short of an oxymoron. But it is striking that the Beckhams chose to “cement” their marital vows with a permanent reminder from the Jewish tradition. And the choice to ink their flesh with a line of Hebrew poetry seems to signal something different than, say, a tattoo of a butterfly. Which made me wonder, in the eyes of Judaism: Are all tattoos created equal?

“There’s a mishna [in Makkot] that states that anybody who puts a lasting mark on their body is culpable, meaning they’ve committed a sin,” Rabbi Aaron Alexander, Associate Dean of the Ziegler School of Rabbinic Studies at American Jewish University explains. “But then another rabbi comes in and says the only way you can become culpable is if you write the name of God.”

The prohibition against Jews getting tattoos comes from a verse in Leviticus that forbids gashing one’s flesh: “You shall not make gashes in your flesh for the dead, or incise any marks on yourselves; I am the Lord.” The juxtaposition of the law with ‘I am the lord’ is the reason some interpret the prohibition to mean ‘tattoos are fine, as long as they are not God’s name.’ The provenance of the prohibition, according to Alexander, is also related to ancient idolatrous practices of tribes surrounding the Israelites. But primarily, the prohibition against permanently altering the body is related to the concept of b’tselem elokim – that human beings are created in the image of God, and that such pristine perfection should not be altered.

“That’s the piece we deal with as moderns,” Alexander says. “What does it mean to see yourself in the image of God; to understand that your body is a gift from God, on loan from God? Judaism tells us, ‘you’re beautiful; there’s god in you’ – regardless of how society views a person—and if you see yourself that way, then your appreciation of that fact means you do not need to add human art. Your body itself is art.”

Just to be clear, Victoria Beckham is not Jewish, but her impulse to ink—and to do so Jewishly, is something plenty of Jews either do or desire. Even though Alexander would not condone Jews tattooing, he does allow that in another sense, body art can be seen as a godly act.

“I believe many people tattoo themselves in order to become part of the artistic nature that is the body, in service of the fact that their bodies are b’tzelem elokim and they want to be in partnership with that creative expression. In that sense, I get it and I’ve seen beautiful tattoos.”

Alexander added that rabbinic awareness of the dogmas surrounding b’tzelem elokim led to some of Judaism’s bodily practices like wearing tallit (prayer shawls) and wrapping tefillin (phylacteries). But those rituals, while related to the holiness of the body, are time-bound and transient. And the interesting purpose of Beckham’s tattoo, in particular, is that it exists precisely to connote permanence: a permanent mark to reinforce the aspirational permanence of marriage.

A noble aim, indeed; but not really a kosher one:

“While her intentions may be beautiful and meaningful and powerful in the context of her relationship, there has to be a place where we say, ‘This is sacred in and of itself,’” Alexander says. “My understanding of Jewish tradition would suggest she find a way to live out ‘Ani l’dodi’ so much so, it’s as if it is tattooed on her at all times, while keeping the perfect body God gave her intact.”

Well, at least on the point of Victoria Beckham’s perfect body, Rabbi Alexander’s assertion is beyond dispute.
http://bodyartfun.com/
http://brebisgalleuse.blogspot.com/




Arabia Saudita cumpara avioane militare americane

Arabia Saudita cumpara avioane militare americane in valoare de peste 29 de MILIARDE de dolari, de teama Iranului

autor: FrontPress 30.12.2011
Statele Unite ale Americii au semnat cu Arabia Saudită un contract care prevede vânzarea a 84 de avioane de vânătoare F-15, dotate cu tehnică de ultimă generaţie, şi modernizarea altor 70 de aparate mai vechi, anunţă Casa Albă.
“Statele Unite şi Arabia Saudită au semnat un contract care prevede vânzarea de avioane de vânătoare F-15SA Forţelor Aeriene Regale saudite”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest. “În valoare de 29,4 miliarde de dolari, contractul prevede vânzarea a 84 de avioane noi şi modernizarea altor 70 de avioane F-15″ deja utilizate de Riyad, a precizat acesta subliniind că tranzacţia va avea efecte “pozitive” pentru economia americană, creând 50.000 de locuri de muncă.
În urmă cu un an, Adminstraţia Barack Obama a obţinut aprobarea Congresului pentru a vinde regatului islamic în următorii 15 ani echipamente militare în valoare totală de 60 de miliarde de dolari, inclusiv aparate F-15 dar şi elicoptere, rachete de mai multe feluri, bombe şi lansatoare, sisteme radar ultra-performante şi ochelari de vedere pe timp de noapte.
Vânzarea celor 84 de avioane americane are rolul de “îmbunătăţire a situaţiei securităţii în Golful Persic”, în contextul în care Arabia Saudită, un aliat tradiţional al SUA în regiune şi al doilea stat din lume după Venezuela la rezervele de petrol dovedite, îşi vede ameninţată supremaţia în Orientul Mijlociu de progresele tehnico-militare ale Iranului.
„Acest acord ilustrează dorinţa SUA de a vedea o Arabie Saudită puternică din punct de vedere al capacităţii de apărare şi care reprezintă un element cheie al securităţii în regiune”, a explicat Andrew Shapiro, un înalt funcţionar al Departamentului de stat.
F 15 este este un avion bimotor cu post-combustie produs de compania Boeing şi care se află şi în dotarea Israelului. A zburat pentru prim dată la începutul anilor ’70. Este unul dintre cele mai reprezentative aeronave a celei de a doua jumătăţi a secolului trecut. Datorită performanțelor sale, F-15 va rămâne în serviciu activ în cadrul armatei americane, urmând să fie retras cel mai devreme în 2020. Sursa: FrontPress.ro
Citeste si:
«

Ziua nationala a Romaniei, o RUSINE !

Presa de limba maghiara: Un stat independent pentru secui si Ziua nationala a Romaniei o RUSINE!

autor: FrontPress 30.12.2011
Celor care încă mai au impresia că vina pentru recentele incidente de la echipele naționale de hochei o poartă de fapt doar vârsta celor implicați și că de fapt avem de-a face cu incidente minore, le pun la dispoziție traducerile din presa de limbă maghiară din România a unor articole în care este tratată Ziua Națională a României. Orice alt comentariu cred că este de prisos.
Putem sărbători la 1 decembrie? Zi de doliu
Au ce sărbători secuii? La această întrebare există un singur răspuns corect: nu au. Este inimaginabil ca în ziua respectivă un secui să sărbătorească benevol, nesilit de nimeni. Fie că recunoaştem sau nu, 1 decembrie reprezintă o zi de doliu pentru maghiarii din Transilvania!
Este o întrebare justă: pentru cine este sărbătoare această zi? Pot sărbători cei care tocmai din cauza evenimentelor din 1918 nu pot avea o ţară-patrie, ci doar o ţară-stat? Poate sărbători poporul secuiesc care nu a fost întrebat dacă doreşte sau nu să trăiască sub dominaţie străină? Poate sărbători comunitatea căreia i se cuvine inclusiv dreptul de a întemeia un stat independent, însă nu i se permite nici măcar autodeterminarea interioară în cadrul României, autoguvernarea teritorială?
Dacă democraţia română ar funcţiona în spiritul toleranţei, s-ar fi avut în vedere ca sărbătoarea naţională a României să fie o zi care îi leagă pe cei care trăiesc aici. Aş putea da ca exemplu războiul de eliberare din 1595, din Muntenia, război în care alături de cei 24.000 de secui şi 13.000 maghiari transilvăneni au luptat 8.000 de munteni şi 3.000 de moldoveni. Împreună au învins oastea condusă de paşa Sinan. Din păcate, pentru naţionaliştii români intoleranţi au fost mult mai importante umilirea şi desfiinţarea maghiarimii ajunse sub dominaţie română.
Justeţea hotărârilor adoptate la Alba Iulia
Având în vedere că hotărârea adoptată la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, care pronunţă ruperea Transilvaniei, a fost o decizie unilaterală, poate fi considerată inacceptabilă din punct de vedere juridic. Majoritatea populaţiei din Transilvania nu a avut reprezentanţă la această şedinţă. In această zi, majoritatea populaţiei, 57% din cetăţeni, nu au fost întrebaţi dacă doresc să trăiască în România. Doar referendumul organizat în baza principiului autodeterminării putea să ia o decizie justă în problema privind apartenenţa Transilvaniei.
Dat fiind faptul că raporturile etnice şi istorice nu dovedesc justeţea ruperii Transilvaniei, iar referendumul democratic nu a fost organizat, nu putem vorbi despre o voinţă a poporului, exprimată la Alba Iulia. La marea adunare au participat doar reprezentanţii românilor, ca urmare, declaraţia de la Alba Iulia nu prezintă niciun fel de importanţă.
Rădăcinile vociferării din Miercurea Ciuc
Este o obrăznicie ca pe teritoriul populat de maghiari majoritari al Pământului Secuiesc să fie organizată o zi de sărbătoare. Membrii Noii Drepte – susţinătorii spiritului Gărzii de Fier – au optat pentru oraşul Miercurea Ciuc pentru a fi locaţia vociferării lor de la 1 decembrie. Scopul prezenţei în acest oraş a hoardelor naţionaliste îl reprezintă intimidarea! Reprezentanţii formaţiunii urmăresc să-i descurajeze pe secuii care populează două judeţe şi jumătate să mai revendice dreptul la autoguvernarea teritorială.
Pe site-ul lor oficial, cei care spiritual reprezintă reîncarnările Gărzii de Fier, lansează un apel la adresa românilor cei mândri, să se adune la Miercurea Ciuc dacă s-au săturat de manifestările anticonstituţionale (separatiste) ale maghiarilor. Ca urmare, nu vor să strige de bucurie şi să-i mulţumească Mântuitorului pentru faptul că de 93 de ani încoace domină teritoriul Ungariei de Est. Ei nu se bucură pentru faptul că, în 1918, şi Pământul Secuiesc, teritoriu maghiar aproape în întregime, i-a fost integrat României! Ei sunt dirijaţi de ura oarbă, demonul şi spiritul intoleranţei. Ei pur şi simplu nu pot tolera existenţa Pământului Secuiesc, dorinţa poporului secui de a-şi trăi viaţa în autonomie pe pământul său natal.
Multe generaţii au fost conştientizate asupra teoriei continuităţii daco-romane. Se mai poate mira că propovăduitorii ideilor extremiste îi califică pe maghiari drept venetici? Probabil că dacă ar cunoaşte adevărul – potrivit căruia stabilirea strămoşilor lor în Transilvania, acolo unde şi-au găsit adăpost şi apărare, a durat câteva secole – ar fi mai toleranţi, mai înţelegători în recunoaşterea drepturilor comunitare ale maghiarimii.
Autodeterminarea maghiaro-secuiască
Cei care cunosc istoria secuimii, ştiu că acestui popor i s-ar fi cuvenit, încă în 1918, dreptul la întemeierea unui stat independent. Dreptul la autodeterminare i se cuvine fiecărui popor! Insă între anii 1918 şi 1920, marilor cuceritori de teritorii nu le păsa de destinul maghiarimii. In această situaţie şi-a dat seama secuimea că Transilvania, Pământul Secuiesc, ar putea fi invadate de români. A fost constituită Divizia Secuiască, iar oastea formată din 12.000 de soldaţi a pornit o luptă pentru apărarea patriei şi a încercat să reprime invazia română.
Secuii au încercat şi pe căi paşnice să profite de dreptul lor la autodeterminare. De exemplu, în cadrul marii adunări din 17 noiembrie 1918, delegaţii Consiliilor Naţionale Secuieşti au revendicat organizarea autonomiilor asigurate la nivelul raioanelor. In 22 decembrie 1918, la Cluj, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania a convocat o Adunare Naţională, în cadrul căreia a fost revendicată, în baza dreptului la autodeterminare, asigurarea unităţii teritoriale a Ungariei.
Ceea ce trebuie evocat
Noi, secuii, avem ce rememora pe 1 decembrie. Trebuie să-i omagiem pe soldaţii secui eroi care la sfârşitul războiului mondial şi-au asumat apărarea patriei. Putem rememora promisiunile neîndeplinite de la Alba Iulia.
In această zi, putem reflecta asupra faptului că nu numai predecesorii noştri au fost privaţi de dreptul la autodeterminarea colectivă, ci nici nouă nu ne este asigurat acest drept. Am putea reflecta şi asupra consecinţelor fărâmiţării Pământului Secuiesc. In această zi trebuie să ne hotărâm că nu vom renunţa la patria secuiască, la autonomia teritorială ce poate fi înfăptuită în cadrul României! Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6455 din 30.11.2011, autor Kadar Gyula
Nu există scăpare
Cel puţin voi scăpa de defilările, parada militară, curgerea în valuri a culorilor roşu-galben-albastru, tricolorul, imnul din Bucureşti. Si totuşi, în astfel de momente, e mai bine să fim pe Pământul Secuiesc decât în jungla capitalei – astfel s-a exprimat oaspete nostru maghiar, originar din Târgu Mureş, care lucrează la Bucureşti şi a sosit la noi în ajunul sărbătorii naţionale române.
Şirul drapelelor arborate pe stâlpii de iluminat nu a fost pe placul lui, însă s-a bucurat foarte mult de faptul că la magazin i s-au adresat în limba maghiară, că a fost servit de chelner în limba maghiară – până la urmă s-a retras la odihnă cu sufletul împăcat, a luat totuşi o decizie bună, se poate sesiza diferenţa dintre Bucureşti şi Sfântu Gheorghe.
Dimineaţa însă a fost trezit brusc de urletele capetelor rase. Harghita şi Covasna, pământ românesc - strigau din toţi rărunchii membrii organizaţiei extremiste, care au defilat prin centrul oraşului. Nu poţi scăpa de ziua de 1 decembrie – a concluzionat el – însă trezirea poate ar fi fost mai plăcută la Bucureşti decât aici. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6456 din 02.12.2011, autor Farcadi Botond
In ziua bucuriei poliţiştilor români
La 1 decembrie nu am ieşit în Piaţa Libertăţii – de pe pământul meu natal, din oraşul meu natal, aş putea spune. Pentru mine, aceasta nu este piaţa libertăţii, însă este cea mai importantă piaţă în care mă simt acasă. Pe internet a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe sărbătoarea naţională a românimii. Nu le pot lua ceea ce marile puteri europene i-au trântit României existente doar de la 1877 încoace.
La Sfântu Gheorghe şi pe întreg Pământul Secuiesc, în Maramureş şi Satu mare, la Oradea, la Cluj, de fapt peste tot, românii sărbătoresc cu violenţă. Nu suportă nici azi ideea că strămoşii lor au primit gratis această ţară cu care nici acum nu ştiu ce să facă.
Oraşul era părăsit. Am mers până la grupul statuar Mihai Viteazul, iar între timp mă gândeam că aş putea fi legitimat de oricare dintre zecile de poliţişti. Cine sunt, ce caut, chestii de genul ăsta. Si mă mai gândeam şi ce caută aici acest grup statuar nepotrivit din punct de vedere artistic şi istoric.
Plictisit de întreaga pseudo-sărbătoare cu care îşi pecetluiesc an de an Marea Românie încropită, am plecat spre casă.
Străzile erau pline de poliţişti. Ajuns la capătul străzii, la magazinul fără nici o inscripţie în limba maghiară, am privit înapoi şi am constatat că este Sărbătoarea Poliţiştilor Români! Oraşul este plin de poliţişti români puternici, tineri. Da, asta este sărbătoarea lor. Si a lor este fiecare zi atâta timp cât aici vor exista maghiari.
Poate că este o provocare ceea ce am citit în dimineaţa aceea pe internet: pentru că nu i-am gonit de aici pe maghiari, pentru că îi tolerăm, să nu creadă cumva că sunt acasă pe pământul nostru românesc strămoşesc!
Se găseşte oare vreun maghiar care să bată la uşa Bruxellesului, a Strassbourgului, şi să întrebe ce Europă este aceasta în care încolţeşte neofascismul pur? Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 235 din 06.12.2011, autor Czego Zoltan
Ruşini, nu sărbători
Cât timp vor trăi maghiari cinstiţi pe pământ, nu va putea fi dat uitării faptul că România, sărbătoreşte la 1 decembrie decizia de la Trianon, dezlipirea Transilvaniei, care nu a respectat niciodată convenţia de la Alba Iulia. Aceasta ar fi asigurat dreptul la autodeterminare. Ruşine statului, dar şi Occidentului, susţinătorilor acestei ticăloşii.
Nu şi-au amintit cât sânge de maghiar s-a vărsat pentru dăinuirea lor, ţinând piept invaziilor otomanilor, turcilor şi alungând cine ştie câte alte pericole la adresa lor. La 5 decembrie, maghiarimea îşi poate reaminti un alt moment ruşinos, perechea demnă a Trianonului, a Mohacsului – cu diferenţa că această umilinţă nu ne-a fost sortită de alţii, cu arma: partidele lui Gyurcsany şi Kuncze au învins în referendumul privind acordarea dublei cetăţenii, iar UDMR-iştii au ciocnit la Hotelul Kempinsky. Suntem sătui de ei! Intrebarea este ce se va întâmpla cu legea minorităţii la Bucureşti, cu universitatea de medicină de la Târgu Mureş, cu biserica ortodoxă de la Miercurea Nirajului, cu autonomia Pământului Secuiesc. Iar răspunsul este: obţinerea unor funcţii cât mai înalte într-un guvern care ne neagă până şi existenţa şi istoria. Poate fi desfiinţată, declarată nimicită o naţiune? Poate că nu. Aşteptăm a treia posibilă cale, pe care să putem porni pentru binemeritata noastră dăinuire. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6462 din 09.12.2011, autor Pal Mihaly

joi, 29 decembrie 2011

30 decembrie 1947 Abdicarea


 Republica, instaurată ilegal de un Parlament ilegitim, într-o şedinţă fără cvorum.
Pe vremea comunismului, Ziua Republicii, 30 decembrie, se vroia o sărbătoare mai importantă decât Crăciunul.  
Regele Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. Comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare. În şedinţa extraordinară din 30 dece[Image]mbrie 1947 a cabinetului, Petru Groza a declarat următoarele: „Doamnă şi Domnilor Miniştri, vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin buna învoială. Regele a constatat – aşa cum este scris aici – că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea desvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri – cum poate inamicii noştri ar fi dorit. Ca să utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. Prin urmare, şi actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernării noastre. Vreau să se ştie pretutindeni – şi aceasta este foarte important – că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras” La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat peste o săptămână mai târziu, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, „au colaborat atât de strâns cu ruşii, încât au devenit cunoscute drept «mătuşile roşii» ale Regelui”.

La Multi Ani !!!! :)))))

Un orasel din Spania s-a reintors la pesetas

autor: FrontPress 30.12.2011
O cafea? 166 de pesetas. Un parfum? 5.000 de pesetas. De câteva săptămâni, în orășelul Salvaterra de Mino din Spania totul se calculează în vechea monedă națională, anterioară adoptării monedei unice europene, informează El Nuevo Herald.
”Întoarcerea la peseta”: un scenariu la fel de sumbru atât pentru guvernul de la Madrid cât și pentru economiștii din zona euro, se anunță într-un afiș imens, distribuit în orășelul din Galicia, cu numai 9.000 de locuitori, situat la granița cu Portugalia.
”Credem că este o idee bună, o idee nouă”, comentează în barul său Montse Ledo, care la fel ca alți 57 din cei 70 de comercianți din localitate participă la această operațiune.
Deși inițial a fost gândită să dureze doar o lună și să înceapă în octombrie, campania s-a prelungit ca urmare a succesului pe care l-a înregistrat.
Însă, operațiunea a fost planificată ”doar pentru ca peseta să mai circule încă odată, nu pentru revenirea la vechea monedă”, explică Ledo.
În urma unui recent sondaj, 70% dintre spanioli au răspuns că în cei zece ani de când a fost pusă în circulație, moneda euro nu a ”adus nimic bun”. În același timp, pentru cei chestionați, reîntoarcerea la vechea monedă a stârnit o mulțime de amintiri. De Mona Scărişoreanu – Capital

Suntem la ora bilantului.....Un fost ministru de finante spune: Romania este in criza ca, am luat-o razna(in anii 2007-2008). Ce spuneti ?????

Silent Night...... Elvis Presley(1935-1977)

S-a retras McDonald's

Bolivia: Prima tara din lume din care S-A RETRAS McDonald’s

autor: FrontPress 29.12.2011
După o prezenţă de 14 ani în Bolivia, reprezentanţii lanţului de restaurante McDonald’s, un simbol la scară mondială al imperialismului cultural american, sunt forţaţi să închidă şi ultimele opt restaurante rămase în trei mari oraşe ale ţării, La Paz, Cochabamba şi Santa Cruz de la Sierra, informează ziarul rusesc Pravda.
Astfel, Bolivia va fi prima ţară din America Latină în care nu va mai exista niciun restaurant McDonald’s şi prima ţară din lume unde compania este nevoită să îşi încheie activitatea după peste un deceniu în care a înregistrat pierderi.
Impactul deciziei de a ieşi de pe piaţa boliviană a fost atât de mare încât s-a realizat un documentar care explică insuccesul McDonald’s în una din cele mai sărace ţări din America de sud, expunându-se motivele care îi determină pe bolivieni să prefere plăcintele şi nu hamburgerii. S-a încercat practic găsirea unor răspunsuri coerente care să lămurească cum a fost învins un gigant care deţine peste 31.000 de restaurante pe tot mapamondul şi în care sunt serviţi zilnic aproape 60 de milioane de clienţi.
Documentarul “De ce a eșuat McDonald’s în Bolivia” include interviuri cu bucătari, sociologi, nutriţionişti şi istorici al căror principal argument este acela că mentalitatea bolivienilor este cea care îi face să respingă acest timp de mâncare.
Toate elementele indică faptul că modul de preparare a mâncării de tip fast food este opus celui din concepţia populară boliviană. Aici, pe lângă gust, mâncarea trebuie pregătită cu grijă şi în condiţii de igienă. Deasemenea, un bolivian apreciază un fel de mâncare după timpul de care a fost nevoie pentru pregătirea lui. Așa au ajuns americanii la concluzia că fastul-food-ul nu este potrivit pentru bolivienii tradiționaliști. Sursa: FrontPress.ro

Bancuri cu cawboy



Bancuri :: 2614 : Prima impresie

Bancuri :: 2206 : Ţintă mobilă

Bancuri :: 641 : Cel mai bun pokerist

Trei cowboy joacă poker.
- Eu am trei aşi, zice unul.
- Eu am patru aşi, zice celălalt.
Al treilea tace.
- Dar tu ce ai? întreabă ceilalţi.
- Eu am două pistoale.

Un cawboy intr-un bar Banc...

Un cowboy intra intr-un bar si cere un whisky. Ia paharu' in mana si aude o voce:
- Ps-ps, vezi ca-ti ia calu'!
Iese afara, vede calu' legat, se intoarce in bar si impusca 2 tipi. Se aseaza, ia paharu' in mana si aude vocea:
- Ps-ps, vezi ca-ti ia calu'!
Iese afara, vede calu' legat, se intoarce in bar si impusca 2 tipi.
Se repeta treaba de cateva ori. Raman cativa tipi in bar, cand aude iarasi:
- Ps-ps vezi ca-ti ia calu'. Ridica capu'nervos, la care aude alta voce:
- Ba, ia terminati cu sahu' ca ne impusca asta pe toti!

Poezii impertinente de Ion Pribeagu(1887_1971) Trei dorinte


De la Houston, înspre Kansas
Într-o zi de mai frumoasă
Tommy Bill, cowboy texan
Vesel călărea spre casă
Urâţel era băiatul
Şi-nalt n-a fost deloc
De aceea el la fete
N-a avut nicicând noroc
I-ar fi drag şi lui să fie,
Fericit câteva clipe
Cu o o fată şi s-o strângă
În grădina cu tulipe
Dar cum din vecinătate
Fetele l-au ocolit,
Fiindcă e ciupit pe faţă
Sleampăt şi piperncit.
Ce să facă bietul Tommy?
Deşi i-a venit cam greu
L-a lăsat în voia soartei
C-aşa a vrut Dumnezeu.
Şi cum străbătea şoseaua
Plină de nisip şi veche
Simte că ceva îl pişcă
Dinspre ceafă spre ureche.
Duce-o mână peste umăr
Şi prin boarea de lumină
Vede-n juru-i cum se-nvârte
Şi cum bâzâie o albină
L-a pişcat din nou, atuncea
Tommy mâna a întins-o,
Şi-aştepând să zboare-aproape
Într-o clipă a şi prins-o.
Şi cum o ţinea în palmă
Însă fără a o-nchide
El aude o voce: – Tommy
Fi uman, nu mă ucide.
Că eu nu-s albină care
Zboară din floare în floare,
Ci o zână fermecată
De-o ursită vrăjitoare.
Şi dacă mă laşi în pace
Vie, fără suferinţe
Îţi voi împlini prin vraje
Într-o oră, trei dorinţe.
- Bine! – spune Tommy – bine!
Vreau să fiu, dacă-i pe-alese,
Mai frumos ca Richard Burton
Şi la fete s-am succese.
- S-a făcut. A doua care-i?
- Cum sunt mic şi n-am fason
Să fiu zdravăn şi puternic
Ca şi biblicul Samson.
Să dărâm c-un pumn o casă
Şi de-o fi să lupt cu hoţi
Dintr-o singură scatoalcă
La pământ să-i culc pe toţi!
- Se va face! – a zis albina –
Dacă aşa ţi-a fost ideea
Dar să nu mai pierdem vremea
Spune-mi şi dorinţa treia.
- Mi-e cam greu – răspunse Tom
Stai să mă gândesc mai bine…
Vreau să fiu, viril întocmai
Ca şi calul de sub mine.
- Şi-asta ţi-oi îndeplini-o!…
Zice albina în emfază.
Şi acum te du cu Domnul
Să te aibă el în pază.
Ajungând la han se uită
În vitrină şi se vede
Nalt, frumos ca un Adonis
Chipeş, că nu-i vine a crede.
Vasă-zică din dorinţe
Două, i s-au împlinit
Repede aleargă acasă
Se dezbracă gol, grăbit.
Şi uitându-se-n oglindă
De necaz obrazu-i crapă
Fiindcă calul de sub Tommy
N-a fost armăsar, ci iapă.

Iranul ameninta cu BLOCAREA

Iranul ameninta cu BLOCAREA traficului petrolier international prin inchiderea stramtorii Ormuz

autor: FrontPress 29.12.2011
Stramtoarea Ormuz, pe unde trece 30-40 la suta din traficul maritim petrolier mondial, va fi inchisa pentru tranzitul aurului negru in cazul in care se vor impune noi sanctiuni impotriva exporturilor petroliere iraniene, a avertizat marti seara un inalt oficial de la Teheran, citat de agentia de presa Irna.
“Daca vor fi adoptate sanctiuni impotriva petrolului iranian, atunci nicio picatura de petrol nu va mai tranzita stramtoarea Ormuz”, a afirmat prim-vicepresedintele republicii islamice, Mohammad Reza Rahimi.
Israelul, Statele Unite ale Americii si o serie de tari europene au in vedere impunerea de sanctiuni impotriva exporturilor petroliere ale Iranului, din cauza controversatului program nuclear al Teheranului, dezvoltat cu ajutorul Rusiei in scopul acoperirii necesarului de energie electrica.
Declaratia lui Mohammad Reza Rahimi intervine in conditiile in care marina iraniana a inceput sambata ample manevre militare in zona stramtorii Ormuz. Importante forte navale au fost amplasate in estul stramtorii, in marea Oman si in golful Aden, precum si in oceanul Indian.
Statele Unite nu s-au lasat intimidate si au anuntat miercuri ca nu vor accepta ca Iranul sa blocheze stramtoarea Ormuz, informeaza AFP. “Nici o perturbare a traficului maritim in stramtoarea Ormuz nu va fi tolerata”, a declarat un purtator de cuvant al Pentagonului. In zona activeaza si a cincea Flota a SUA, dar si mai multe vase de razboi ale altor tari, care patruleaza cautand pirati. Sursa: FrontPress.ro

Washingtonul acuzat

Washingtonul acuzat ca a imbolnavit de CANCER mai multi lideri din America Latina

autor: FrontPress 29.12.2011
După ce l-a facut “clovn” pe Obama, presedintele socialist al Venezuelei, Hugo Chavez, a evocat miercuri existenta unei tehnologii americane de “inoculare a cancerului”. Aceasta declaratie a fost facuta dupa ce marti presedinta Argentinei, Cristina Fernandez, a devenit, dupa brazilienii Luiz Inacio “Lula” da Silva si Dilma Roussef, paraguayanul Fernando Lugo si Hugo Chavez insusi, al cincilea actual sau fost sef de stat din America de Sud care a fost diagnosticat cu cancer in ultimii ani.
“Nu ar fi ciudat sa fi dezvoltat o tehnologie pentru inducerea cancerului si nimeni nu a aflat de asta pana acum… Nu stiu, ma gandesc si eu”, a declarat Chavez intr-un discurs televizat rostit intr-o cazarma militara. Seria neagra a acestor imbolnaviri “este foarte dificil de explicat”, a continuat liderul de la Caracas.
Chavez, care afirma ca si-a revenit dupa un cancer in zona pelviana de care a fost operat in iunie, a dat asigurari ca nu vrea “sa lanseze acuzatii grabite” dar a insistat asupra “ciudateniei” seriei de cancere carora le-au cazut victime din 2009 si pana in prezent mai multi lideri sud-americani.
“Este foarte, foarte, foarte ciudat… este un pic dificil sa explici asta, sa gasesti un motiv, inclusiv folosind legea probabilitatilor”, a insistat el, adaugand ca secretul va fi poate “descoperit in cursul urmatorilor 50 de ani”.
Presedintele nu l-a uitat nici pe fostul conducator comunist al Cubei, revolutionarul Fidel Castro, care l-ar fi avertizat din timp asupra vicleniei americane. “Fidel mi-a spus intotdeauna: Chavez, ai grija. Acesti oameni au dezvoltat tot felul de tehnologii. Esti foarte neglijent. Ai grija ce mananci, ce iti dau ei sa mananci. Un ac mic si te injecteaza cu cine stie ce”, a incheiat Chavez.
In prezent Washingtonul si Caracasul intretin relatii bilaterale foarte limitate si nu au ambasadori de anul trecut.
Intre timp, la Buenos Aires, Cristina Fernandez a iesit pentru prima data in public de la anuntul diagnosticului. Increzatoare, femeia in varsta de 58 de ani a tinut sa le multumeasca tuturor celor care ii sunt alaturi ai in special, liderului venezuelean. Ea va fi operata imediat dupa Anul Nou, pe 4 ianuarie. Sursa: FrontPress.ro
«

Razboi economic intre Turcia sui Siria

autor: FrontPress 29.12.2011
Preşedintele naţionalist al Siriei, Bashar al-Assad, a anunţat miercuri că ţara sa a impus o taxă de 30 la sută pentru mărfurile importate din Turcia iar fondurile suplimentare astfel obţinute vor fi folosite pentru dezvoltarea satelor. Această măsură vine după ce Ankara a decis la sfârşitul lunii noiembrie să impună sancţiuni economice şi financiare regimului sirian. Aceste sancţiuni includ îngheţarea tranzacţiilor comerciale cu Guvernul de la Damasc şi între Banca Centrală turcă şi cea siriană. Deasemenea a fost suspendată şi cooperarea strategică cu Damascul şi a fost blocată orice livrare de arme către Siria, în timp ce creditele turceşti destinate acestei ţări sunt întrerupte.
Turcia, un important reprezentant al NATO în regiune, sprijină activ forţele rebele şi islamiste care din primăvară au comis o serie de acte teroriste pe teritoriul Siriei. Între 5.000 şi 15.000 de luptători rebeli, unii dezertori din armata siriană, se află pe teritoriul Turciei şi beneficiază de sprijinul acesteia, în timp ce Ankara este acuzată de regimul preşedintelui Assad de “nostalgii otomane”.
Siria se confruntă din primăvară cu violenţe alimentate de islamişti şi serviciile secrete străine. Până în prezent peste 5.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma confruntărilor, în jur de 1.500 de victime aparţinând forţelor de securitate şi taberei loialiştilor regimului.
În Siria, naţionaliştii, alături de socialişti şi comunişti, fac parte din Frontul Naţional Progresist, o coaliţie ce datează din 1972 şi reuneşte 11 partide care susţin politica seculară a guvernului. În această mare coaliţie, partidul socialist panarabic Baath deţine “un rol conducător”. Din Frontul Naţional Progresist face parte inclusiv Partidul Social-Naţionalist Sirian, o formaţiune patriotică seculară care militează pentru realizarea “Siriei Mari”, care să cuprindă Libanul, provincia Hatay din Turcia, Israelul, teritoriile palestiniene, peninsula Sinai din Egipt, Ciprul, Iordania, Irakul şi Kuweitul. Sursa: FrontPress.ro
«

La Multi Ani 2012 !!! ( pentru cei departe de meleagurile natale).

Recunoastere oficiala

Estonia: Ofiterilor Waffen-SS li se va recunoaste oficial calitatea de “aparatori ai patriei”

autor: FrontPress 29.12.2011
Ministerul Apărării din Estonia a pregătit un proiect de lege potrivit căruia, soldaților care au luptat împotriva URSS în cel de-al doilea război mondial pentru independența țării le va fi recunoscută calitatea de eroi. Adoptarea unui astfel de legi constituie o condiție a acordului de formare a actualei coaliției de guvernare, din care fac parte și naționaliștii. Anterior, astfel de proiecte au fost respinse de fostele guvernări, „spre a nu crea disensiuni sociale”.
Ministrul Apărării, fostul prim-ministru Mart Laar planifică în această primăvară să înainteze legislativului eston legea potrivit căreia soldații care au luptat împotriva Uniunii Sovietice vor fi considerați “apărători ai patriei”, comunică portalul Delfi.
Comentând proiectul, consilierul ministrului apărării Rauno Veri a declarat că dezbaterile în jurul noului document vor avea loc primăvara. Potrivit acestuia, este vorba de ideea promovată intens în 2005-2006 de cele două partide naționaliste estone: Uniunea Patriotică și Res Publica, care mai târziu au fuzionat.
Atunci, cabinetul de miniștri a considerat că adoptarea proiectul în acea lectură ar putea provoca conflicte sociale între persoane care au luptat de o parte și de alta a baricadei. Formațiunile naționaliste au încercat să promoveze proiectul și anul trecut, dar fără nici un rezultat.
“Acum adoptarea legii este inevitabilă, deoarece acest lucru este convenit în documentul de creare a coaliției de guvernare”, consideră portalul Delfi.
În comentariile la proiectul de lege se spune că persoanele care au luptat împotriva Uniunii Sovietice, au luptat, de fapt, pentru independența Estoniei.
Luptători pentru libertatea Estoniei sunt considerați veteranii celei de a 20-a divizie a trupelor SS și alți soldați care au făcut parte din Wehrmacht. Problema recunoașterii meritelor acestora în fața patriei este pusă în discuție în fiecare an la reuniunile veteranilor SSDe pe AntiMedia
H

miercuri, 28 decembrie 2011

Sterie Ciumetti

Sterie Ciumetti – PREZENT!

autor: FrontPress 29.12.2011
În noaptea de 29 spre 30 decembrie 1933, în sediul Poliţiei din Bucureşti este asasinat mişeleşte de “oamenii legii”, din ordinul ministrului Iamandi, legionarul macedo-român Sterie Ciumetti, după ce chiar în aceeaşi zi fusese eliberat din închisoare împreună cu fruntaşii Mişcării Legionare Ion Moţa şi Vasile Marin. Acesta s-a refugiat în România interbelică din cauza politicii Greciei de asimilare a aromânilor. Este arestat şi închis la Văcăreşti în 1930 ca militant pentru dreptul macedo-românilor de a se stabili în Dobrogea. Aici îl cunoaşte pe Corneliu Codreanu, liderul tineretului naţionalist român reunit sub aripa protectoare a Arganghelului Mihail, de care rămâne legat până la moarte. Devine casier central al Gărzii de Fier. Este rănit grav de jandarmi în timpul campaniei electorale din 1933. La sfârşitul lunii aceluiaş an, abia eliberat de câteva ore din închisoare, este din nou arestat şi anchetat de poliţie pentru a divulga unde se ascunde Corneliu Codreanu. Pentru că refuză, este schingiuit, împuşcat şi aruncat într-un lac.
În continuare reproducem integral articolul dedicat acestui erou şi scris de comandantul Mişcării Legionare Horia Sima. Textul apare în publicaţia ŢARA ŞI EXILUL – Curier Informativ al Miscãrii Legionare, din Madrid, în numărul 9, din iulie 1965.
“În cartea Căpitanului, “Pentru legionari”, găsim următoarele rânduri despre Sterie Ciumetti: „Sterie Ciumetti trăieşte zi şi noapte cu mine. E un tânăr de o mare corectitudine şi de o credinţă de câine. El devine casier central al Gărzii. Sterie Ciumetti Toate zilele – câte le va mai avea – nu se va gândi decât la Gardă, nu se va frământa şi nu va acţiona decât pentru Gardă, nu va trăi viaţa decât pentru ea”.
Când a evocat in termenii de mai sus viaţa legionară a lui Sterie Ciumetti, Căpitanul s-a gândit şi la finalul sublim al acestei vieţi. Au fost mii de legionari care au căzut pentru Legiune, dar in cazul lui Ciumetti avea de-a face cu o situaţie exceptională, când soarta întregei mişcări era in joc, când de atitudinea lui, in momentul in care duşmanii au pus mâna pe el, depindea continuitatea sau dispariţia Legiunii. Dacă ar fi cedat in noaptea de 29-30 Decembrie 1933 presiunilor, torturilor şi amenintarilor, acela in care îşi pusese nădejdile întreg tineretul ţării, Comeliu Codreanu, ar fi fost descoperit şi ucis. Daca i-ar fi fost mai dragă viaţa lui, ar fi tăiat firul vieţii legionare. Căpitanul ucis in 1933, după toate prevederile omeneşti, s-ar fi destrămat şi Legiunea. Mişcarea era încâ prea puţin extinsă ca să poată recupera şi dăinui şi după moartea întemeietorului ei. Abia in cei patru ani următori, 1934-1937, si-a creat cadre putemice şi a prins rădăcini in toată ţara. Ciumetti, şi in aceasta constă măreţia unică a jertfei lui, a respins alternativa salvării şi s-a hotărât pentru moarte. Si-a zdrobit existenţa lui proprie pentru a îndepărta fâlfâirea morţii de deasupra capului şefului său.
Ionel Mota si Sterie Ciumetti la inchisoarea Jilava – decembrie 1933
Sunt cunoscute împrejurările in care Căpitanul s-a întâlnit cu grupul de studenti români din Macedonia, o întâmplare din acelea pe care nu le poti atribui decât Providentei: in duba care transporta pe aceşti tineri la închisoarea Văcareşti, după atentatul neisbutit a lui Beza contra ministrului Angelescu. În celulele acestei închisori, sub privirea ocrotitoare a Arhanghelului, s-a plămadit frătia de cruce între Căpitanul oastei legionare, pe atunci destul de mică, şi grupul de luptători nationalişti veniti din Macedonia. Aceşti români, renumiti prin vitejia şi dârzenia lor in apărarea patrimoniului national, in loc să găsească sprijin in Patria-Mamă, erau prigoniti de autorităti, tratati ca duşmani ai Statului şi azvârliti in închisori. Între cei întemnitati se găsea şi Sterie Ciumetti. “Atunci l-am cunoscut pe Sterie Ciumetti, scrie Căpitanul, pe care Dumnezeu l-a ales, pentru sufletul său bun şi curat ca roua să fie, prin tragica sa soartă şi chinuire, cel mai mare martir al Mişcării Legionare, al României legionare”.
Corneliu Codreanu şi tovarăşii lui de suferintă au folosit timpul petrecut in închisoare in vara anului 1930 pentru a dezbate problemele vitale ale neamului românesc de pretutindeni. Căpitanul a avut prilejul să cunoască in amanunt, chiar din mărturia cutremurătoare a acelora care au trăit-o, tragedia Românilor din Balcani, iar tinerii originari din Macedonia au fost cuceriti nu numai de personalitatea umană a Căpitanului, bunătatea lui fără margini, dar şi de conceptia lui politică, a cărei viziune nu se limita la fruntariile unui Stat, ci îmbrătişa totalitatea natiunii noastre, de la Nistru şi până in Pind. Luptele şi suferintele Românilor din Macedonia fac parte integrantă din zbuciumul neamului întreg. De altă parte însă, din convorbirile cu Căpitanul, ei şi-au dat seama că problema lor nu poate fi rezolvată fară existenta unei Români puternice şi respectate in afară. Drumul de salvare al elementului românesc din Balcani trece prin Bucureşti. Dar cum România însăşi suferea de plaga politicianismului, trebuia ca mai înainte să se dea bătălia in Patria-Mamă, pentru a impune un regim sănătos la cârma tării. Odată ce s-ar fi întărit Statul Român, influenta lui binefăcătoare s-ar fi resimţit asupra tuturor aşezărilor româneşti din întreaga lume. Legiunea lui Codreanu era instrumentul politic destinat să opereze “schimbarea la fată a României” şi, in consecintă, locul lor era in această organizatie.
Aceste discutii şi confruntări fără îndoială că nu ar fi avut acelaşi ecou in sufletul acestor tineri dacă s-ar fi desfăşurat in alte împrejurări, mai putin dramatice, şi nu îndărătul gratiilor unei închisori. Ceea ce i-a impresionat mai mult pe studentii macedoneni, care nu erau nişte însăilători de vorbe goale, ci oameni de actiune, haiduci şi revolutionari, a fost solidarizarea Căpitanului cu cauza lor. In toată tara, in toate partidele, nu s-a găsit nimeni să-i înteleagă şi să le ia apărarea. În afară de acest om. El însuşi într-o situatie grea, el însuşi pândit de duşmani din toate părtile. Căpitanul risca mai mult decât toti cei închişi in chestiunea manifestului lansat de studentimea macedoneană. Risca existenta organizatiei abia înfiripate. Risca o condamnare care l-ar fi desfiintat politic. O cât de uşoară condamnare, cereau duşmanii, pentru ca să aibă prilejul să se năpustească asupra Legiunii. Dar onoarea lui de luptător nationalist nu putea suporta ca el să tacă, in timp ce se săvârşea o mare nedreptate acestor Români din partea unor politicieni vânduti străinilor. El a sărit in ajutorul altor Români obiditi sau primejduiti, ca la Iaşi, la Universitate, la Nicolina, sau in Maramureş, fară nici un calcul, fără a măsura primejdiile ce le atrage asupra lui.
Acest gest, tinerii români din Macedonia nu l-au uitat. Unitatea lor de simtire şi gândire cu Căpitanul s-a pecetluit in focul luptei. De îndată ce au fost liberi, s-au înrolat in Legiune, atrăgând după ei cea mai mare parte a tineretului universitar originar din Peninsula Balcanică şi a coloniştilor aşezaţi in Cadrilater. Căpitanul a fost răsplătit din belşug pentru ajutorul dat acestor oameni in momente de restrişte. Tocmai atunci luase hotărârea să se stabilească la Bucureşti. Elementul macedonean i-a fost de nepreţuit sprijin tocmai in această perioada dificilă, a primului contact cu Capitala, o lume necunoscută şi in mare parte străină de aspiraţiile Mişcării. De atunci încoace nu a fost luptă legionară in care ei să nu fie prezenţi, cu munca lor, cu banul lor, cu sacrificiul lor, cu viaţa lor.
Sterie Ciumetti a luat parte la toată această eroică afirmare a ramurii de romani macedoneni in sanul Legiunii, in perioada 1930-1933. E umbra credincioasă a Căpitanului. E numit casier central al Gărzii, funcţiune care presupune nu numai corectitudine in mânuirea banilor, dar şi strădania zilnică şi penibilă de a acoperi nevoile minime ale organizaţiei. Legiunea nu era finanţată de nimeni. Toate mijloacele ei materiale proveneau din cotizaţii sau din ajutoare benevole ale membrilor ei. Campaniile electorale din 1932 si 1933 au impus însă Legiunii un efort financiar covârşitor, care nu mai putea fi susţinut din cotizaţii. Situaţia era critică. Atunci Sterie Ciumetti a făcut apel la generozitatea negustorilor macedoneni din Capitală şi Legiunea a fost salvată din impas. Listele de candidaturi au putut fi depuse la timp in toată ţara.
Ne-am oprit câteva clipe asupra antecedentelor legionare ale lui Sterie Ciumetti pentru că numai pe firul lor putem încerca să pătrundem in taina sufletului său. Cununa martiriului nu s-a aşezat întâmplător pe capul lui, n-a fost un gest temerar de ultimă oră, ci intra in vocaţia lui de luptător, era împlinirea concepţiilor lui de viaţă. Fără îndoială că ultimul lui act de serviciu pentru Legiune depăşeşte tot ce a făcut el pâna atunci, dar între masa sacrificiilor zilnice săvârşite in cursul funcţiunilor ce le-a îndeplinit in Mişcare, adeseori anonime, adeseori cunoscute numai de cel care le poartă povara, şi între ultima lui zvacnire de energie, care a spart plafonul acestei lumi pentru a salva viaţa Căpitanului, exista o legătură naturală şi o continuitate logică. Sterie Ciumetti era aeelaşi şi când strângea un ban pentru Legiune şi când murea pentru Capitan. Aceeaşi vână spirituală hrănea amândouă sacrificiile, deşi valoarea lor nici nu se poate compara.
După împuşcarea lui Duca, Victor Iamandi, subsecretar de stat la Inteme, dăduse ordin organelor de poliţie şi jandarmerie că dacă îl prind pe Corneliu Codreanu să facă justiţie sumara cu el. Sterie Ciumetti fusese eliberat de la Jilava in după amiaza zilei de 29 Decembrie, cu câteva ore înainte de atentatul de la Sinaia, împreună cu Ion Moţa şi Vasile Marin. Abia poposise in mijlocul familiei lui, când zbirii bat din nou la uşă şi îl ridică. De asta dată pentru totdeauna. Dus la poliţie, a fost groaznic chinuit ca să spună unde poate fi găsit Căpitanul. Cum Ciumetti lucrase permanent la secretariatul Mişcării, era cel mai indicat să le dezvăluie legăturile Căpitanului, persoanele pe care le frecventa in Capitală şi unde eventual s-ar putea ascunde. Cu toate chinurile ce le-a suferit, comisarii n-au putut smulge nimic de la el. L-au ameninţat cu moartea. Ciumetti nu s-a turburat, atunci într-un acces de furie şi disperare, au tras in el şi apoi i-au azvârlit trupul neînsufleţit la marginea unui lac in jurul Bucureştilor.
Comisarii de politie, Panova si Aurelian Negrescu, responsabili de moartea lui Ciumetti, au fost reclamaţi justiţiei şi s-au început cercetările împotriva lor. Dar procesul n-a ajuns să se judece. Prin corupţie şi presiuni guvemamentale asupra organelor de anchetă, afacerea a fost înmormântată. Abia in toamna anului 1940 vinovaţii si-au luat cuvenita pedeapsă.
Trebuie să ne închipuim ce s-a petrecut in sufletul lui Sterie Ciumetti in timp ce loviturile cădeau cu grămada asupra trupului său slăbit. De o parte era viaţa caldă şi ademenitoare, era căminul abia înfiripat, de unde fusese smuls abia de câteva ore; de alta, era viziunea măreaţă a destinului românesc in lume, Căpitanul, Ţara, Legiunea, care-şi croise drum vitejeşte până atunci in mijlocul a mii de primejdii şi duşmănii. Toate aceste cuceriri şi realizari să se prăbuşească acum, după atâtea suferinte şi sacrificii, dacă ar fi Căpitanul descoperit şi ucis? Nimeni n-ar mai fi in stare să ia de la capăt mişcarea de renaştere natională. Totul se putea pierde pentru un moment de slăbiciune al lui. Atunci, gândindu-se la figurile legendare ale Armatolilor, într-un efort supraomenesc s-a ghemuit in durerea lui, pentru a rămânea credincios visului de înăltare românească in lume. Carnea si oasele zdrobite au fost învinse de forţa spiritului până ce călăii l-au eliberat de chinuri şi dureri, dându-i lovitura de graţie.
În toată viaţa lui de luptător pentru mântuirea neamului românesc, Sterie Ciumetti a fost de o consecvenţă severă. Odată ce s-a hotărât să apuce drumul spinos al luptei naţionale, pentru el nu au mai existat întoarceri, revizuiri, sau îndoieli. Având formaţie de luptător încă din mediul in care s-a născut şi in care şi-a petrecut adolescenţa, prin Legiune a îmbrăţişat aspiraţiile neamului întreg şi şi-a încheiat viaţa dând un exemplu cutremurător de lealitate fată de idealul care i-a încălzit sufletul. Căpitanul i-a cinstit memoria, aşezându-l in fruntea martirilor pomeniţi la şedinţele de cuib.
Sterie Ciumetti a fost un caracter tăiat in stâncă. Viaţa şi moartea lui formează un bloc de granit, o unitate indestructubilă. O existenţă rar întâlnită, modelată până in ultima clipă de văpaia spiritului nemuritor.” Sursa: FrontPress.ro

Genocidul Natiunii Romane !!!!!


Romania, nu trebuie salvata !!! Joseph Stiglitz


Genocidul Naţiunii Române, Planul Noii Ordini Mondiale


Teoreticienii Noii Ordini Mondiale isi dezvaluie Planul pentru România, fara sa se mai ascunda! Acest articol terifiant nu este rodul unei minti bolnave, ci transpunerea acestui plan criminal la adresa românilor, ca parte a unei strategii la nivel global!
wikileaks
Foto jos : Romania in genunchi :(

Romanii multumesc presedintelui !!!!

Românii mulţumesc preşedintelui, pentru urările adresate cu ocazia Sărbătorilor de iarnă şi a Anului nou !

Indemn la lupta Radu Gyr(1905-1975)