marți, 31 mai 2011

Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor




Click pentru a mari

"În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut!
Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta.
Fără perdea
Timp de mai bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 de ascultători. 
l "Ah cum nu-i aicea nime
Să mă scap de mâncărime
Să storc boţul între craci
Să-i sug măduva din saci"
l "Punctul de gravitaţie al iubirii e în inimă. Când p... se scoală, punctul de gravitaţie se mută în alt loc".
l "F... o muiere, comunici direcţia ta de mişcare în infinit. Nemurirea ta consistă în viaţa şi figurile de procreaţiune a copiilor tăi".
l "P... 'naintează cum se mişcă două puncte în sens invers. Înaintând în sus, retragere în jos. Şira spinării - mişcare în sus a punctului de gravitaţie. Picioarele corespund cu rădăcinile copacilor. P... - cu ciotul de unire. Nada curului - punctul unde se uneşte rădăcina cu trunchiul".

"Faptul că Eminescu a scris astfel de versuri nu i-a scandalizat pe cei prezenţi, nu ne-au înjurat, nu au aruncat cu scaune. A ieşit ca un banchet al poeziei, după modelul Junimii", a constatat, la finalul întrunirii, Nicolae Ţone.
Click pentru a mari
"Eminescu interzis minorilor". Incitant, nu? Asta şi-au zis şi tinerii care s-au înghesuit joia trecută, pe înserate, într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului - Club A. Peste 100 de oameni s-au strâns pentru a asculta poezii mai puţin cunoscute din opera lui Mihai Eminescu
Cenzurat
Că Eminescu şi-a înmuiat peniţa în cerneală pentru a crea versuri şi proză licenţioase ştiu mulţi. Până acum, însă, textele cu caracter obscen ale "Luceafărului" nu au văzut lumina tiparului în adevărata lor "splendoare". Multe dintre ele sunt găzduite de volumul de opere ale marelui poet, "Opere XV" - Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993 - însă cu prescurtările de rigoare, în timp ce altele au fost lăsate în afara volumului de teama de a nu "răni" prea tare ochiul cititorului.
Un volum obscen?
Cu toate acestea, Eminescu a scris şi aşa ceva. E bine sau nu ca aceste opere să ajungă în biblioteca românilor? Întrebarea aceasta îi macină de ani de zile pe oamenii de cultură, dar până acum nici o editură nu s-a încumetat să adune aceste texte într-un volum. O iniţiativă de acest gen aparţine directorul editurii Vinea. "Ideea unui volum este doar la stadiul de intenţie la acest moment. Cert e, oricum, că Eminescu rămâne la fel de mare şi dacă sunt făcute publice sau nu aceste poezii", consideră Nicolae Ţone.
Copii ale manuscriselor eminesciene de unde au fost selectate aceste versuri se află în colecţia Editurii Vinea. Ţone spune că a intrat în posesia lor în anul 2000, printr-o donaţie: Ion C. Rogojanu, cel care a donat şi Bibliotecii Judeţene din Botoşani un valoros fond de carte Eminescu, în mare parte format din ediţii critice, a oferit editurii sale aceste copii. Editorii au studiat atent textele, chiar le-au grupat într-o ediţie, dar nu le-au scos încă pe piaţă.
Click pentru a mari
Mihai Eminescu
Descoperire întâmplătoare
Nicolae Ţone nu a făcut însă cunoştinţă cu textele licenţioase marca Eminescu, pentru prima dată, în 2000. "Înainte de '89, am avut norocul să fiu printre puţinii români care au avut acces la toate manuscrisele şi caietele lui Eminescu, la Biblioteca Academiei. Pe vremea aceea, documentam un articol jurnalistic şi am dat întâmplător peste poeziile pe care le-am prezentat şi acum", povesteşte el.
Cu toate acestea, pentru el, poetul Eminescu rămâne un autor cu adevărat exponenţial. Şi, chiar dacă a "degustat" şi aceste poeme licenţioase, rămâne în continuare îndrăgostit tot de "Oda în metru antic". Fiindcă, nu-i aşa?, fustangiul nepereche nu-l va egala nicicând pe poetul nepereche...
Click pentru a mari

Literatură deocheată
Printre scriitorii români care s-au remarcat de-a lungul timpului prin opere considerate "obscene" de opinia publică se numără şi Geo Bogza, Ion Creangă (foto), Anton Pann sau Tudor Arghezi.
l Scriitorul Geo Bogza a fost arestat de două ori, cu acuzaţia de atentat la bunele moravuri, pentru volumul "Poemul invectivă".
"Joc singur noaptea - Şi cânt / Şi, ca pe un complice de crime îmi privesc sexul, sălbatic în erecţie; / El va trece prin pulpele tale suave şi va lăsa urme de nedescris" (Versuri din poemul "Prefaţă la un roman de dragoste")
l Ion Creangă  - "Povestea p..."
"Când a auzit baba de p..., i-a zvâcnit inima... căci îi curgea ochii după dânsele, când le vedea aşa de zdravene şi de bârzoete..."
"Strâmtă-n p..., tare-n şele, / Crâşcă p... din măsele/ Că-i cam iute la oţele!"
"Povestea p..." - varianta Eminescu
"Povestea p..." scrisă de Creangă a devenit celebră printre români după 1989. Puţini ştiu, însă, că şi Eminescu, inspirat poate de prietenul său, a compus o povestioară asemănătoare, în versuri. De câteva luni, o variantă necenzurată a acestei poveşti circulă şi pe Internet.
"Nu te las fetiţo, te mai f... un pic
C-a s-o simţi intrată până la buric
Acum saltă curu' şi te încovoaie -
Ca să intre p..., până şi cu coaie.
Stai fetiţa taicăi, dar rabdă o clipă,
Nu mişca din cur, simt că mă furnică.
Prea te-ndeşi în p..., dă din cur uşor
Ţine p...-n p..., nu mişca că mor
Simt că mă furnică; of, m-am slobozit!"
Dejecţii intelectuale?
Printre cei prezenţi la lectura publică a textelor licenţioase din opera lui Eminescu s-au aflat şi contestatari ai unor expuneri de acest gen. Este cazul profesorului de limba română, poetul Adrian Gavrilă: "Nu spun că astfel de acţiuni sunt neavenite, dar dejecţiile intelectuale e bine să le evităm pentru a putea să rămânem măcar ipotetic frumoşi".
http://old.bihoreanul.ro/



Niciun comentariu: